MESAJE SUBLIMINALE

Mesajele subliminale, o legenda urbana:

Dupa toate acestea, Comisia Federala de Comunicatie din SUA a efectuat un studiu, in 1958, pentru a determina adevarata eficienta a mesajelor subliminale. Oficiali guvernamentali si reprezentanti ai presei au fost invitati sa ia parte la experiment, in timpul caruia, o data la cinci secunde, mesajul subliminalt “Mancati Popocorn” era afisat in timpul unui show de televiziune. Experimentul a fost un fiasco. Nimeni nu a fost tentat sa consume floricele, singurul raspuns venind de la un senator, care si-a exprimat dorinta de a manca... un hot dog. Din acest moment, atentia publica a scazut gradual fata de mesajele subliminale, iar compania lui Vicary s-a prabusit in iunie 1958.

Mai tarziu, cand a fost provocat de catre “Corporatia Psihologilor” sa repete experimentul din ’57, James Vicary din nou nu a fost capabil sa obtina rezultatele initiale. A doua oara cand a derulat acelasi experiment, nicio crestere semnificativa nu s-a inregistrat in vanzarea de floricele sau Coca Cola. Esecul l-a determinat pe Vicary sa recunoasca, in 1962, ca a simulat totul, inca de la bun inceput. Dar, la acea data, media isi pierduse interesul in controversa mesajelor subliminale, iar confesiunea farsorului nu a fost publicata la scara larga. Aceasta se pare ca este istoria mesajelor subliminale. Ca rezultat, pana astazi, multi aduc inca in fata experimentul lui Vicary ca pe o dovada a eficientei acestei tehnici de manipulare, fara sa stie ca este vorba, de fapt, despre o legenda urbana.

Dupa toata controversa anilor ’50, istoria mesajelor subliminale a luat o turnura noua in 1973, atunci cand Wilson Bryan Keys a publicat “Seductia subliminala”. Keys credea ca advertisingul in masa folosea mesaje subliminale integrate pentru a apela la instinctele primare ale consumatorilor, ca metoda de motivare a acestora sa achizitioneze lucruri care in mod natural nu i-ar tenta. Potrivit lui Keys, cuvantul SEX a fost gasit prezent in aproape fiecare spot publicitar al acelei vremi. Mai mult decat asta, Wilson Keys sustinea in cartea sa ca existau si imagini ale unor femei dezbracate, orgii si alte activitati sexuale in pozele unor bauturi, cuburi de gheata, mancare etc. La fel ca in anii ’50, aceasta acuza si-a gasit ecou intr-o noua frenezie mass-media si, inca o data, toata lumea s-a opus presupuselor mesaje subliminale strecurate in mijloacele de promovare cotdiene.




Convinge-ma, dar sa stiu si eu!

Stiinta zilelor noastre nu a lasat insa la intamplare aceasta problematica si, cu ajutorul unei game largi de dispozitive medicale de inalta tehnologie, dar si al vastelor cunostinte neuro-psihologice dobandite in medicina s-a aprofundat chestiunea mesajelor subliminale. Astfel, cercetatorii care au folosit tehnici de imagistica cerebrala au identificat o activitate crescuta in cortexul vizual primar, regiunea care proceseaza informatia receptionata vizual, atunci cand subiectilor le-au fost strecurate mesaje subliminale printre imaginile derulate firesc ale unor obiecte cotidiene, precum scule, alimente si, in general, lucruri simple. Efectul nu a fost insa acelasi si atunci cand subiectii au fost supusi unor sarcini mai dificile, precum identificarea unor litere colorate diferit in imaginile derulate firesc. Aceste rezultate i-au facut pe experimentatori sa inteleaga ca mesajele subliminale pot avea un anume efect, insa numai atunci cand imaginile urmarite de subiect nu necesita o concentrare foarte mare din partea acestuia. Mai multe astfel de studii au venit in sprijinul ideii ca mesajele subliminale chiar functioneaza. Un studiu a aratat ca atentia poate fi atrasa de imagini pornografice subliminale cu femei si barbati, in functie de orientarea sexuala a subiectului. Un alt studiu a demonstrat ca oamenii pot invata subconstient din mesajele subliminale. Alaturi de acestea, s-au mai numarat experimentari cu rezultate pozitive, insa ele sunt dezaprobate de psihologi, care sustin ca “o poza frumoasa a creierului, facuta cu un tomograf, nu spune nimic despre mintea umana.” Conform acestor specialisti, nu exista nicio evidenta in aceste imagini ca atitudinea si comportamentul subiectului supus unui tratament cu mesaje subliminale pot fi influentate fara ca individul sa fie constient de acest lucru. “Trebuie sa fii deja pozitionat pe aceasta directie. Stimulii subliminali doar te accelereaza putin si iti dau un mic avant in directia pe care o ai deja. Nu exista vreo dovada ca mesajele subliminale pot determina indivizii sa cumpere un produs sau sa voteze un anumit politician.”

In timp ce ideea eficientei publicitatii subliminale se cam stinge odata cu aceste constatari, influenta subconstientului asupra vietilor noastre ramane un mister. Stiinta nu este inca in masura sa descrie complet nivelul de implicare al acestui aspect in felul in care ne ducem existentele. Se cunoaste despre creier ca are o latura subconstienta care nu este perceputa foarte clar de oameni, insa o mare parte din deciziile noastre de zi cu zi, privitoare la lucrurile importante si la sentimentele noastre sunt intr-o buna masura conectate cu aceasta regiune. Mai raman multe de inteles despre subconstient si influenta acestuia asupra deciziilor si actiunilor noastre. Cel putin, stim destul de sigur astazi ca mesajele subliminale nu ne pot face sa-l catalogam subit pe Al Gore drept un sobolan, sa jucam mai mult la jocurile de noroc sau sa cumparam un produs, daca nu am luat oricum, dinainte, aceasta decizie.

SPUNE-TI PAREREA! Crezi ca mesajele subliminale au putere persuasiva asupra ta? Crezi ca diverse spoturi audio sau tv contin mesaje ascunse? Ce parera ai despre acest articol?




Mesaje subliminale în publicitate

Isteria mesajelor publicitare subliminale a fost lansată în 1957, când cercetătorul din domeniul marketingului James Vicary a susţinut că a reuşit să măsoare influenţa unor astfel de semnale asupra consumatorului. Vicary a anunţat că a condus un test ce a durat şase săptămâni în Fort Lee, New Jersey, într-un cinematograf. În timpul difuzării filmului “Picnic”, Vicary ar fi folosit un proiector ce insera cadre cu o durată de 1/3.000 de secunde în care apăreau mesajele “Beţi Coca-Cola” şi “Vă e foame? Mâncaţi popcorn”, la interval de câte 5 secunde. Vicary susţinea că testul său s-a soldat cu o creştere a vânzării de popcorn şi Coca-Cola cu 57,8%, respectiv 18,1%. Publicarea acestor rezultate a declanşat un imens scandal mediatic, iar în 1958 televiziunile au interzis utilizarea de mesaje subliminale.

Totuşi, în 1962, dr. Henry Link, preşedintele Corporaţiei Psihologice, i-a cerut lui Vicary să repete experimentul. De data aceasta, vânzarea de floricele şi răcoritoare nu a înregistrat nici o creştere, iar Vicary s-a văzut nevoit să recunoască, în revista “Advertising Age”, faptul că inventase întregul experiment de la Fort Lee, care nu avusese loc. Cu toate acestea, publicul a continuat să rămână convins că mesajele subliminale sunt pe cât de subversive, pe atât de eficiente.

Mesaje subliminale în filme:

Există speculaţii conform cărora acest tip de mesaje a fost folosit şi în filmele artistice, pentru a induce o anumită stare în rândul privitorilor. În 1973, în timp ce urmărea filmul “Exorcistul” la cinema, un spectator a leşinat şi şi-a spart mandibula de scaunul din faţă. Acesta a dat în judecată producătorii filmului şi compania Warner Bros., susţinând că imagini subliminale cu faţa albă a unui diavol i-au provocat atacul. În 1999, unii spectatori ai filmului “Fight Club” i-au acuzat pe producători că au introdus mesaje subliminale pentru a întări “caracterul revoluţionar al filmului”. Imaginile subliminale ar fi constat în cadre pornografice cu Brad Pitt.

Interdicţia de a folosi publicitatea subliminală nu mai există în SUA sau în Marea Britanie, dar ea este trecută în Legea română a audiovizualului, la articolul 27, alineatul 3: “Tehnicile subliminale sunt interzise în publicitate şi teleshopping”. Un studiu al Organizaţiei Naţiunilor Unite a ajuns la concluzia că “implicaţiile culturale ale îndoctrinării subliminale reprezintă o ameninţare majoră la adresa drepturilor omului în lumea întreagă”.

Mesaje subliminale în politică:

Mesajele subliminale nu au fost ocolite, bineînţeles, nici de către politicieni. În timpul campaniei prezidenţiale din 2000, din SUA, un spot pentru candidatul George W. Bush critica planul lui Al Gore de acordare a medicamentelor pentru bătrâni. În spot apărea fraza: “The Gore prescription plan: Bureaucrats decide” (Planul Gore pentru medicamente: birocraţii decid). Pentru puţin timp apărea pe ecran finalul cuvântului “bureaucrats” – “rats” (şobolani) – făcând astfel o legătură defavorabilă între candidatul democrat şi animalele atât de urâte de populaţie. Autorităţile au cercetat acest spot fără a decide însă vreo sancţiune. George W. Bush a respins acuzaţiile ca fiind o prostie, dar creatorul spotului, după ce a negat că mesajul ar fi apărut în mod voit, a recunoscut după câţiva ani că era vorba de un truc pentru a atrage atenţia alegătorilor.

Imaginile subliminale au fost folosite şi de către politicienii europeni. În 1988, înainte de realegerea preşedintelui Franţei François Mitterrand, o imagine subliminală cu acest politician a fost inserată în deschiderea buletinului de ştiri de pe canalul naţional. Imaginea a fost difuzată timp de mai multe zile.